Glosar de termeni şi personaje mitologice (via wikipedia.org)

Toţi termenii

Vesta

Vesta, fiica lui Saturn, a fost o veche divinitate romană, considerată drept protectoare a focului din cămin şi a căminului în general. Vesta este adesea identificată cu Hestia din mitologia greacă. Prezenţa lui Vesta era simbolizată prin focul sacru care ardea în templele sale. Focul lui Vesta era păzit în temple de preotesele ei, Vestalele. Acest foc sacru era înnoit la fiecare 1 Martie şi a ars până la 1 Martie 391 e.n., când împăratul Teodosiu I a interzis slujbele păgâne în public. Vestalele, proveneau din familii romane nobile de patricieni şi erau obligate să-şi păstreze virginitatea timp de 30 de ani, fără dreptul de a se căsători sau de a da naştere unor copii. Vezi şi Hestia

Vulcan

Vulcan a fost o veche divinitate romană, identificată de timpuriu cu Hefaistos din mitologia greacă. Vulcan, fiul lui Jupiter şi al Iunonei, era considerat zeul focului. Vulcan era şchiop iar infirmitatea sa se datora fie faptului că fusese aruncat de Jupiter din înaltul cerului, fiindcă în cursul unei dispute dintre părintele zeilor si Iuno, el luase apărarea mamei sale, fie faptului că se născuse infirm şi, ruşinată, Iuno îl aruncase în mare, de unde a fost luat şi crescut de Tethys. Timp de nouă ani Vulcan a trăit într-o grotă din fundul mării, după care a fost readus în Olimp. Reşedinţa sa de predilecţie a rămas însă vulcanul Etna din Sicilia. Acolo, în atelierele fierăriei lui divine, ucenicii săi - ciclopii - prelucrau fierul şi celelalte metale. Din mâinile dibace ale zeului făurar au ieşit tot felul de obiecte şi fenomene minunate: un tron de aur dăruit Iunonei, armele lui Ahile, lucrate la rugămintea lui Tethys, trăsnetele lui Jupiter, faimosul colier al Harmoniei etc. Vulcan a fost cel care a ajutat la naşterea Minervei, înlesnind ca zeiţa să iasă din capul divinului ei tată. Zeul Vulcan a fost cel care a modelat, din ţărână, trupul Pandorei. Vulcan a fost cel care l-a ţintuit şi pe Prometeu de muntele Caucasus. Deşi înzestrat cu un fizic urât, Vulcan era considerat soţul unei graţii, dar de cele mai multe ori era considerat soţul lui Venus. Lui Vulcan îi sunt atribuiţi mulţi copii.

Vulcanus

Vezi Vulcan

Wadjet

Wadjet, Stăpâna cerului, simboliza căldura arzătoare a soarelui şi flacăra focului şi, mai târziu, Ochiul lui Ra. Aceatea simbolizau forţa creaţiei, fertilitatea solului şi a apei. În mitologia egipteană, Wadjet sau cel Verde (alte variante Wadjit, Wedjet, Uadjet sau Ua Zit în greceşte, Udjo, Uto, Edjo şi Buto, printre alte nume), a fost iniţial străvechea zeiţă locală a oraşului Dep, care a devenit parte a oraşului pe care egiptenii l-au numit Per-Wadjet, Casa lui Wadjet, iar grecii i-au zis Buto, un oraş care este un important sit arheologic din epoca predinastică a Egiptului antic, cu evoluţiile culturale din paleolitic. Ea a fost declarată patron şi protector al Egiptului de Jos şi după unificarea cu Egiptul de Sus, protector comun şi patron al întregului Egipt. Imaginea zeiţei Wadjet cu discul Soarelui se numeşte uraeus şi a fost emblema de pe coroana conducătorilor Egiptului de Jos. Zeiţa Wadjet a fost zeiţa locală, adesea reprezentată ca o cobră şi era considerată zeitatea patron a Egiptului de Jos. Numele semnifică un "papirus de culoare verde"; aceasta pentru că "verdele" reprezintă fertilitatea solului.

Zeus

Zeus (în greacă: Ζεύς) este, în mitologia greacă, cel mai puternic dintre zeii olimpieni, socotit drept stăpânul suprem al oamenilor şi al zeilor. Legende Primii ani ai vieţii şi lupta cu titanii El făcea parte din prima generaţie divină. Era cel mai mic dintre fii lui Cronos şi ai Rheei. Rheea, ca să-l scape de urgia tatălui său, care-şi înghiţea rând pe rând copiii de îndată ce se năşteau, l-a ascuns pe Zeus în Creta, unde a fost îngrijit de către două nimfe, Adrasteia şi Ida. Acestea îl hrăneau cu lapte de la capra Amaltheia şi cu ambrozie. Cureţii (apărătorii lui Zeus) îl protejau pe micul zeu şi făceau zgomot cu armele când acesta plângea, ca nu cumva să-l audă Cronos. Când a crescut mare, Zeus, a pus la cale, cu ajutorul Geei şi al Metisei, detronarea tatălui său. După ce l-a silit pe Cronos să-şi verse înapoi copiii înghiţiţi, Zeus, împreună cu fraţii săi acum reîntorşi la viaţă, i-a declarat război lui Cronos. În ajutorul acestuia au sosit însă fraţii săi, titanii. Însă ciclopii şi hecatonheirii (uriaşi cu o sută de braţe). Lupta a durat zece ani şi a luat sfârşit cu victoria olimpienilor. Zeus a devenit stăpânul întregului Univers. El a dăruit Lumea subpământeană fratelui sau Hades, iar Marea lui Poseidon, păstrându-şi pentru sine Pământul. Până să dobândească pacea a avut de înfruntat însă noi vrăjmaşi, de data aceasta pe giganţii asmuţiţi împotriva sa de către Geea, care a născut un monstru înfricoşător, Typhon, cu o sută de capete de balaur. Lupta cu Typhon a fost cea mai grea dar, în cele din urmă, Zeus a ieşit biruitor din nou şi definitiv, azvârlindu-l pe monstru în Tartar. Însă şi de acolo îi mai ameninţa pe zeii olimpieni. El dezlănţuie furtunile şi vulcanii. Împreună cu Echidna, jumătate femeie şi jumătate şarpe, el dădu naştere lui Orthos - un dulău fioros cu trei capete, lui Cerber, câinele iadului şi pe Hidra din Lerna Înlănţuirea lui Prometeu În legendă se spune că, într-o noapte, Prometeu furase focul din vatra zeului Hefaistos pentru a-l duce oamenilor pe pământ. Când Zeus a aflat că titanul Prometeu îi furase focul, a hotărât să-l pedepsească aspru pe creatorul oamenilor. L-a chemat pe fierar, pe Hefaistos, şi i-a poruncit să facă din apă şi ţărână o fată, fiinţă muritoare, dar să aibă chip de zeiţă. Când termină, să cheme toţi zeii pentru a o împodobi pe fată cu cele mai alese daruri... După aceea, Zeus îi va face şi el un dar. Zeul meşteşugar se apucă de lucru. Luă un pumn de ţărână din trupul fertil al Gheei. Din lutul ud a făurit o fiinţă cu chip dulce, de fecioară. Zeus o numi Pandora, apoi îi dărui o cutie de aramă şi îi spuse să o dăruiască bărbatului cu care se va căsători. Zeiţa Afrodita îi dărui fetei puterea de a sădi iubirea în inima bărbaţilor. Apoi, Zeul Hermes a condus-o pe pământ. Eros, fiul Afroditei, îl ţinti pe Epimeteu, fratele lui Prometeu, în inimă. Epimeteu, ameţit de dragoste, o zări pe Pandora şi o ceru de soţie. Fratele lui Prometeu deschise cutia. Atunci, mii de boli, rele şi nenorociri se răspândiră pe pământ. Aşa se răzbună Zeus pe pământeni. Prometeu, văzând fapta, îl înfruntă din nou pe Zeus. Zeul Olimpului se înfuriase atât de tare, încât l-a chemat pe Hefaistos, cu nişte cătuşe tari şi nişte lanţuri grele. A mai adus şi un piron mare şi gros. L-a chemat pe Hermes. I-a spus să-l lege pe zeul Prometeu de o stâncă cu lanţurile, să-i pună cătuşele grele şi să-i vâre pironul gros in piept. Zeus a trimis pe vulturul lui de încredere, să-i sfâşie în fiecare zi ficatul... Aşa rămase Prometeu atârnat de stânca ascuţită pentru multă vreme. Prometeu strigase către Zeus că oamenii vor trăi vreme de mii şi mii de ani, însă el, Zeus, va pieri. Copiii Cu prima sa soţie, Metis, Zeus a născut-o pe zeiţa Athena, cu Themis a avut mai multe fiice, numite Ore şi Moire, cu titanidele Leto şi Mnemosyne a avut trei copii, pe zeiţa Afrodita şi respectiv pe Artemis şi pe Apollo, cu sora sa Demetra - pe Persefona etc. Dintre soţii, cea sortită să-i fie egală şi regină alături de el în Olimp a fost sora sa, Hera. Cu ea Zeus a avut trei copii: pe Ares, pe Hebe şi pe Ilithyia. Zeus a zămislit numeroşi copii unindu-se, în egală măsură, şi cu muritoarele de rând: Alcmene, Danae, Io, Europa, Niobe etc. Ca stăpân suprem şi ca deţinător al puterii supreme absolute, Zeus era cel care împărţea dreptatea printre oameni şi zei; el era expresia echilibrului şi a ordinii din natură şi din societate. Era socotit zeul luminii, al fenomenelor naturale, deţinătorul fulgerelor şi, mai ales, al trăsnetelor - manifestare cu precădere a forţei şi a mâniei sale divine. El domnea în palatul său aflat pe crestele înalte ale Olimpului şi, de acolo, înconjurat de ceilalţi zei cârmuia destinele lumii, împărţind binele şi răul printre muritori şi veghind asupra împlinirii destinelor lor. În mitologia romană Zeus purta numele de Jupiter.