Glosar de termeni şi personaje mitologice (via wikipedia.org)

H

Heket

În mitologia egipteană este zeiţa-broască a naşterii, a creaţiei şi a fertilităţii. Heket apare pentru prima dată în inscripţiile egiptene din piramide, unde, într-un text magic destinat a-l ajuta pe rege să urce la cer, ea este una dintre numeroasele divinităţi considerate a reprezenta părţi din anatomia regală. Legătura ei cu naşterea este prima oară menţionată în mod explicit într-un papirus din Regatul de Mijloc care conţine poveşti miraculoase petrecute în Epoca piramidelor. În fragmentul referitor la naşterea de către soţia marelui-preot al lui Ra a celor trei regi care inaugurează dinastia a V-a, Heket este cea care de fiecare dată „grăbeşte” ultimele etape ale travaliului. Pe amuletele şi scarabeii purtaţi de femei pentru a le proteja în timpul naşterii adeseori se află imaginea zeiţei-broască. În mod similar, pe „cuţitele” magice din fildeş, larg răspândite în cursul Regatului de Mijloc ca obiecte de îndepărtare a pericolelor ce ameninţau o familie, apare incizată imaginea lui Heket ca protectoare a căminului. Este posibil ca titlul de „servitoare a lui Heket”, incizat pe o zornăitoare muzicală aparţinând unei doamne Sit-Hathor, să indice că aceasta era moaşă. Puterile dătătoare de viaţă a lui Heket au făcut ca ea să fie adoptată ca o zeiţă binevoitoare, demnă de a-l însoţi pe Osiris, în al cărui templu de la Abydos ea primeşte vin de la regele Seti I (dinastia a XIX-a) şi este denumită „Stăpână a celor Două Țări”. La Qus, în Egiptul de Sus, există ruinele unui templu închinat lui Hekhet, unde zeiţa este considerată soţia lui Haroeris. Cea mai bună dovadă a unui centru de cult închinat lui Heket -deşi urmele concrete ale acestuia nu mai există- o constituie o inscripţie din mormântul lui Petosiris (secolul al IV î.e.n.) de la Tuna el-Gebel, în Egiptul de Mijloc. Petosiris, marele preot al lui Thot, relatează cum o procesiune în onoarea lui Heket a fost îndreptăţită de zeiţă, „Doamnă a Herwer-ului”, către locul unui sanctuar distrus de revărsarea anuală a Nilului. Pteosiris consideră că aceasta înseamnă că Heket doreşte ca templul ei de acolo să fie refăcut şi îl cheamă pe scribulei, dându-i bani şi ordine pentru construirea unui nou monument înconjurat de un zid pentru ca apele revărsate să nu-l distrugă.